Călin Georgescu s-a întâlnit de două ori cu Dughin, omul care ne-a ameninţat că vom face parte din Rusia. Influenţa Moscovei la alegerile din România
Parchetul General a deschis două dosare penale cu acuzaţii extrem de grave după ce serviciile secrete au arătat că alegerile au fost influenţate de Rusia. Beneficiar - Călin Georgesu, care a primit ajutor şi de la TikTok, şi de la o întreagă reţea de interlopi şi legionari. După aceste dezvăluiri, un fost consilier prezidenţial crede că ancheta ar trebui extinsă cu acuzaţia de trădare. Echipa de campanie a candidatului a anunţat că acesta intră într-o perioadă de tăcere şi nu va mai răspunde presei la nicio întrebare.
De Redactia Observator la 05.12.2024, 20:22
Documentele declasificate de administraţia prezidenţială arată atacuri cibernetice ale unui actor statal asupra Autorităţii Electorale şi a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Numai în ziua alegerilor prezidenţiale, România a fost ţinta a 85 de mii de atacuri, venite din 33 de ţări. În plus, TikTok a identificat o reţea de conturi care au manipulat opinia publică şi o reţea de conturi afiliate cu publicaţia rusă Sputnik care a vizat utilizatorii din România.
România şi alte state din flancul estic NATO au devenit ţinte de interes pentru acţiunile ostile ale Rusiei. Kremlinul a dictat influenţarea societăţii pentru a creşte şansele candidaţilor eurosceptici. Aceleaşi rapoarte arată clar: Călin Georgescu s-a întâlnit de două ori cu Alexandr Dughin, ideologul lui Putin.
"Pe Dughin îl cunosc. Da, sigur că da. L-am întâlnit o dată în Europa, cred că în Elveţia sau poate chiar la Viena de fapt. L-am întâlnit atunci când, într-un context cu alte persoane...", a declarat Călin Georgescu, candidat independent.
O postare de pe reţeaua X a ridicat semnale de alarmă după ce un cont cu numele Ideologului Alexandr Dughin, supranumit şi "creierul lui Putin", a declarat că, în curând, România va face parte din Rusia. Dughin l-a elogiat şi pe candidatul independent Călin Georgescu, pe care îl consideră un adevărat patriot şi capabil să aducă ţara mai aproape de Moscova.
"Şi peste toate astea pluteşte acest aspect de trădare de ţară. S-ar putea să se întrunească elementele pentru că, dincolo de frauda, începe să se contureze o posibilă acuzaţie de trădare", explică Iulian Fota, fost consilier prezindenţial.
25.000 de conturi, activate într-o singură zi
În spatele campaniei online pentru candidatul independent pro-rus Călin Georgescu au stat 25.000 de conturi, activate într-o singură zi. Uriaşa campanie online a costat cel puţin 1.380.000 de euro. Doar de pe contul de TikTok al unui om de afaceri din Braşov, Bogdan Peşchir, au venit donaţii de un milion de euro. Observator l-a căutat pe sponsorul misterios care deţine o companie cu sediu într-un parc industrial din Braşov: "Nu am nicio informaţie să vă dau".
O parte consistentă din suma donată s-a dus spre cazuri sociale (copii bolnavi), spre conturi care nu promovau conținut politic și chiar conturi care susțineau alți candidați, a precizat donatorul Bogdan Peşchir.
Rapoartele serviciilor secrete arată că toată campania online pro-Călin Georgescu era condusă de pe un grup de Telegram, aplicaţie de mesagerie cu funcţii puternice de criptare şi confidenţialitate, care au transformat-o în instrumentul preferat de comunicare al teroriştilor şi grupurilor extremiste.
Influencerii erau plătiţi cu 1.000 de euro
Administratorii încărcau pe platformă clipuri video care erau rostogolite pe TikTok. SRI a aflat că influencerii erau plătiţi cu 1.000 de euro pentru distribuirea videoclipurilor electorale nemarcate. Iar campania cu hastagul echilibru şi verticalitate este similară cu cea desfăşurată de Rusia în Ucraina înainte să o invadeze.
"Suspiciunile sunt extrem de serioase. Este un mare eşec institutuional al instituţiilor.
Multe dintre ele nu şi-au făcut treaba şi cu siguranţă de luni încolo va trebui să vorbim foarte serios despre o reformă inclusiv a serviciilor", a declarat Dominic Fritz, preşedinte interimar USR.
Rapoartele despre atacurile informatice şi implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale au fost prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la trei zile după primul tur de scrutin câştigat de Călin Georgescu. Informaţiile au ajuns la toţi participanţii, printre care preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu, iar datele au fost desecretizate după încă şase zile. Anchetele încep abia acum, după ce Parchetul General s-a autosesizat.
"Au fost deja solicitate informaţii suplimentare de la serviciile de informaţii. De asemenea, se emite o adresă pentru solicitarea unor informaţii privind tranzancţii financiare şi alte detalii privind modul de finanţare a campaniei electorale de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Avem de-a face cu un fenomen şi un tipar infracţional, în aparenţă, pe care nu l-am mai întâlnit până acum", a declarat Alex Florenţa, procuror general al României.
Ancheta pleacă de la indiciile despre infracțiuni electorale
Ancheta pleacă de la indiciile despre infracțiuni electorale: coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, pentru a-i determina să voteze un candidat anume. Procurorii vor investiga şi infracțiuni de spălare a banilor pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat şi comiterea unor infracțiuni informatice menite să influențeze opțiunile alegătorilor. Dacă vor obţine probe, procurorii vor sesiza, zilele următoare, Curtea Constituţională chiar în timpul desfăşurării alegerilor.
"Dacă, Parchetul sau SRI furnizează CCR informaţii de natură a vicia procesul electoral, atunci la momentul confirmării rezultatului sufragiului, CCR va decide în consecinţă", a declarat Tudorel Toader, fost judecător CCR.
"De ce am ajuns aici? Din multe motive şi unul dintre ele e iresponsabilitatea partidelor politice în tratarea chestiunilor de securitate naţională. Dacă nu li s-a spus instituţiilor cu subiect şi predicat: alegerile vor fi puse în pericol, nu ştiu dacă e atât de corect să le blamăm pe ele", adaugă Iulian Fota, fost consilier prezindenţial.
După declasificarea documentelor au început să curgă şi sesizări la Curtea Constituţională. Decanul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative cere să fie anulat turul întâi al alegerilor pentru Cotroceni. Singurele reclamaţii care pot avea efect, însă, sunt legate de turul doi.
