Pe cine ar pune Elena Lasconi premier dacă va câştiga turul doi. "Noi avem nevoie de pace și de o structură puternică, defensivă"

Elena Lasconi a anunţat, în direct la Observator, pe cine ar vedea premier dacă va câştiga alegerile prezidenţiale. "Noi avem nevoie de pace și de o structură puternică, defensivă", a declarat ea în cadrul interviului cu Alessandra Stoicescu.

• Victoria lui Nicușor Dan, pe prima pagină în presa străină. CNN: "A câştigat teren după ce l-a învins pe Simion într-o dezbatere televizată"

Întrebată pe cine vede premier dacă va câştiga alegerile, Elena Lasconi, candidată în turul doi la prezidenţiale, a răspuns:

"E ideal să fie un guvern de centru-dreapta. Respect votul românilor, dar e foarte improtant să ne păstrăm democrația și statul de drept. Pentru țara asta au murit mulți oameni și eu știu ce înseamnă picior de rus în România. Am auzit de străbunici care au fost violate, am auzit de animale omorâte, de tineri împușcați. Rusia nu se va opri. Noi avem nevoie de pace și de o structură puternică, defensivă, NATO, e cea mai puternică".

De asemenea, Elena Lasconi a mai fost întrebată cum vede o posibilă colaborare cu PSD.

"Eu ca primar am colaborat foarte mult cu PSD pentru că am avut un guvern PSD-PNL, am avut miniștri PSD. Sunt un om al dialogului și sunt profesionistă. Același lucru îl voi face și ca președinte. Președintele e președinte pentru toți. Îmi doresc o Românie pentru toți, nu doar pentru privilegiați. Nu dau la o parte pe nimeni pentru că ei reprezintă un anumit procent din țară asta. Și apropo de procente, spuneați de 23% că l-au votat pe Georgescu, dar 77% nu l-au votat. Mă bazez și pe cei 77% pentru că e vorba de viitorul României, nu mai e vorba despre Elena Lasconi", a declarat candidata.

CSAT și CCR analizează rezultatul năucitor de la alegeri

Șoc după șoc în urma alegerilor de duminică. Rezultatul din primul tur al alegerilor ar putea fi anulat. Doi dintre candidații care au cerut votul românilor pe 24 noiembrie, Cristian Terheș și Sebastian Popescu, au depus la Curtea Constituțională contestații de anulare a votului.

Președintele Klaus Iohannis a convocat pentru mâine, la ora 14, la Palatul Cotroceni, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, o ședință în care membrii CSAT vor verifica dacă există posibile riscuri la adresa securității naționale, riscuri generate de intervenția sau acțiunile unor actori cibernetici, statali sau non-statali, care ar fi intervenit asupra infrastructurii IT ce a gestionat procesul electoral în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Așadar, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării se vor reuni să afle dacă există într-adevăr această intervenție a unor actori statali și non-statali, ostili intereselor României, care au intervenit asupra infrastructurii IT în procesul electoral din primul tur al alegerilor prezidențiale. Și tot mâine, la ora 11 dimineața, Curtea Constituțională va decide dacă anulează sau nu rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale. Asta după ce doi dintre candidații la funcția supremă în stat, Cristian Terheș și la Sebastian Popescu, au depus astăzi două sesizări la Curtea Constituțională, două cereri prin care au solicitat nici mai mult nici mai puțin decât anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale.

Aceștia au invocat faptul că Cătălin Georgescu ar fi raportat la autoritatea electorală permanentă 0 lei cheltuiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și în același timp reclamă cei care au depus aceste sesizări la Curtea Constituțională faptul că ar exista o fraudă. Iar această fraudă ar consta în manipularea și dezinformarea de pe rețelele de socializare, În principal o campanie pe rețeaua TikTok, folosită, așa cum știm cu toții, printr-o rețea de 5.000 de conturi care au promovat agresiv, în ultima săptămână a campaniei electorale, mesajele candidatului Călin Georgescu.

Potrivit legii, Curtea Constituțională poate decide anularea alegerilor prezidențiale, anularea și repetarea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale doar în cazul în care există, și se dovedește că ar exista, o fraudă de natură să influențeze atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care s-au calificat în finala prezidențială.

În acest caz, în cazul în care judecătorii Curții Constituționale vor stabili ca alegerile prezidențiale să fie anulate, atunci legea prevede că turul I de scrutin ar putea să fie repetat, iar data în care românii ar urma să fie chemați din nou la vot, eventual în turul I al alegerilor prezidențiale, ar fi stabilită la două duminici după decizia Curții Constituționale. Ceea ce ar însemna că pe data de 8 decembrie, în loc să avem finala prezidențială pentru Palatul Cotroceni, am avea din nou turul I de scrutin.

Dacă, însă, cei nouă judecători ai Curții Constituționale vor respinge sesizările privind anularea alegerilor, atunci pe data de 8 decembrie românii vor fi chemați la urne pentru a alege, în finala pentru Palatul Cotroceni, între Călin Georgescu și candidatul USR Elena Lasconi.

Cristian Terheș și Sebastian Popescu cer anularea primului tur al alegerilor prezidențiale

Doi dintre candidații care au cerut votul românilor pe 24 noiembrie, Cristian Terheș și Sebastian Popescu, au depus la Curtea Constituțională câte o cerere de anulare a primului tur al alegerilor.

"Mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. Nu ai cum să cheltui 0 lei și să primești 2 milioane de voturi din postura de candidat independent fără un partid în spate. Este imposibil să ai atât de multe voturi fără să ai o mașinărie în spate. Te costă foarte multe milioane de euro. Dumnealui nu a declarat aceste surse de finanțare pentru că aflăm, de fapt, cine este în spatele acestui domn", a declarat Sebastian Popescu.

"În ceea ce-l privește pe Călin Georgescu am văzut o serie de boți care chemau oamenii la vot în ziua votului și îi îndemnau să voteze cu un anumit candidat", a spus Cristian Terheș.

"Curtea Constituțională poate să anuleze alegerile, să dispună să se refacă alegerile chiar și pentru turul 1. Nerespectarea legii cu privire la organizarea alegerilor. Aici intră tot ce ține de alegeri. Cât a cheltuit fiecare, inclusiv asta intră la nerespectarea legalității. Legea prevede și câți bani poate să cheltuie un om și de unde poate să îi primească ca să își facă campanie", a explicat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.