Revoltă şi uimire după secretizarea averilor. CCR a respins mai multe cereri până să admită una din 2019

Decizia judecătorilor CCR, care trec la secret averile demnitarilor şi funcţionarilor publici, stârneşte controverse în spaţiul public după ce agoniseala demnitarilor rămâne ascunsă de ochii tuturor. Sub motivul că viaţa privată trebuie protejată, cetăţenii şi presa nu vor mai avea acces la datele despre bunurile şi veniturile celor care reprezintă statul român. E o frână pusă în lupta anticorupţie, spun unele voci. Şi Agenţia Naţională pentru Integritate a condamnat decizia. Mai mulţi politicieni, în frunte cu şeful statului spun că situaţia trebuie remediată de parlament pe principiul transparenţei şi promit că averile lor vor fi în continuare la vedere. 

• Noi consultări, luni, la Cotroceni. Azi am putea vedea o primă schiţă a planului de măsuri fiscale
• Aplicaţia Antena Sport poate fi descărcată gratuit acum din AppStore şi GooglePlay

"Desigur că îmi fac declaraţia de avere. Dacă legea interzice ANI să o publice, o voi publica pe pagina prezidenţială, nu e o problemă. Decizia CCR m-a surprins", a declarat Nicuşor Dan, preşedintele României.

Judecătorii au declarat neconstituţionale două articole din Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Unul, pe motiv că nu era scris clar, celălalt, pentru că nu respecta dreptul la viaţa privată. Decizia nu poate fi atacată şi se referă la declaraţiile de avere care trebuie făcute publice de acum înainte. Anul acesta, termenul-limită este 15 iunie. 

Articole declarate neconstituţionale

• Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.
• Agenția Naţională pentru Integritate asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese.

Curtea Constituţională a luat această hotărâre după ce a analizat sesizarea făcută de o consilieră a Avocatului Poporului. Ea a fost amendată de Agenţia de Integritate pentru că nu a făcut publice veniturile soţului ei, care lucrează în domeniul bancar. Decizia a venit la şase ani după reclamaţie. 

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, nu înţelege de ce judecătorii au luat această hotărâre acum. "Au fost foarte multe sesizări în decursul anilor despre acest text, ele au fost respinse. În decizia CCR nu scrie că nu își mai pot publica declarațiile. Dacă vor să o facă nu au decât să o facă", a declarat Augustin Zegrean, fost judecător CCR.

Reacţia ANI la decizia CCR

Agenţia Naţională pentru Integritate consideră, însă, că hotârârea CCR a întors România cu 20 de ani în urmă în lupta împotriva corupţiei: "Decizia CCR (...) anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică."

Fostul preşedinte al Agenţiei pentru Integritate, Horia Georgescu, explică de ce este gravă lipsa informaţiilor despre averea rudelor demnitarului. 

"Asta e o mare problemă. Lipsește agenția de unul dintre cele mai importante instrumente. Este imposobil să evaluezi o avere din punctul de vedere al legislației de integritate cu diferența de venituri și cheltuieli fără a putea lua în calcul toate elementele", spune Horia Georgescu, fost director ANI.

Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, şi premierul interimar Cătălin Predoiu au cerut o formulă legală în care averile demnitarilor să poată fi consultate în continuare de oricine şi au criticat decizia.

"Nu o văd cu ochi foarte buni. Avem mai puţină transparenţă în ceea ce priveşte publicarea averile demnitarilor. Parlamentul trebuie să găsească o formulă în această nouă situaţie", spune Cătălin Predoiu, premier interimar.

După ce va fi publicată decizia în Monitorul Oficial, senatorii şi deputaţii au la dispoziţie 45 de zile să modifice legea, dar să respecte şi hotărârea CCR. 

Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader crede că lupta împotriva averilor ilegale nu este afectată: "ANI are declarațiile. Poate vedea că un demnitar are 10 case și la venituri foarte puțin și să sesizeze procurorul. Agenției nu i s-au tăiat aripile. S-a redus accesul pentru presă și românii are căutau pe net ce a mai agonisit X și Y."

Peste 12 milioane de declaraţii au fost publicate pe site-ul Agenţiei pentru Integritate, care lucrează cu 160 de angajaţi din 200 cât prevede organigrama. "ANI momentan nu fucționează. În 2023 ANI a constatat 11 cazuri de averi nejustificate. Orice cetățean poate să numească cel puțin un politician, un funcționar care are un ceas, o casă o mașină unde nu se poate explica de unde sunt banii", a declarat Domonic Fritz, pre;edinte interimar USR. 

Cu câteva zile înainte, consilierul prezidenţial pentru mediul de afaceri Dragoş Anastasiu a explicat că oamenii valoroşi se feresc să intre în administrația publică pentru că sunt obligaţi să îşi facă publică averea. 

În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, populaţia are acces la date despre averea demnitarilor şi funcţionarilor. Doar în ţările nordice declaraţiile de avere nu sunt obligatorii, pentru că nivelul de încredere în instituţiile publice este foarte ridicat.