Antena

Ruşii anunţă obiectivul final al războiului: Crearea unei uniuni statale între Rusia, Ucraina și Belarus

Obiectivul ultim al "operațiunii militare speciale", așa cum numește Moscova invazia sa în Ucraina, este "crearea uniunii statale" între Rusia, Ucraina și Belarus, a declarat vineri deputatul rus Viktor Sobolev, membru în Comisia de apărare din Duma de Stat (camera inferioară), relatează publicația independentă rusă The Moscow Times, citată de Agerpres.

de Redactia Observator

la 23.05.2025 , 18:10

- Ruşii anunţă obiectivul final al razboiului: crearea unei uniuni statale între Rusia, Ucraina și Belarus - Profimedia

Vijeliile violente care au măturat România au dus la moartea unui tânăr şi au provocat pagube uriaşe. Meteorologii au emis 30 de avertizări în ultimele 24 de ore

Sobolev a făcut această declarație într-un interviu acordat canalului de televiziune RTVI, în care a afirmat că vorba de "restaurarea lumii ruse /'russkii mir'/ în limitele granițelor sale "naturale".

Potrivit unor istorici occidentali, Rusia ar proveni din ducatul Moscovei și nicidecum din Rusia Kievleană

În caz contrar, "s-ar putea să nu putem să ne păstrăm țara", a spus el, adăugând că, pentru a rezolva această problemă, Rusia are nevoie de o "armată puternică, bine antrenată și bine înarmată". "Suntem cu toții ruși; Kievul este mama orașelor rusești, Vladimir, Marele cneaz al Kievului, a fost rus, Iuri Dolgoruki (cneaz în Rusia kievleană), Iaroslav cel Înțelept, Marele cneaz al Novgorodului și al Kievului, au fost de asemenea ruși. De aceea, trebuie să apărăm lumea rusă", a explicat deputatul din Dumă, evocând personalități istorice din secolele X-XII.

Articolul continuă după reclamă

Potrivit unor istorici occidentali, Rusia ar proveni din ducatul Moscovei și nicidecum din Rusia Kievleană, invocată foarte des de clasa politică de la Moscova după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina în februarie 2022.

Pe acelaşi subiect

Președintele rus Vladimir Putin, anunțând declanșarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina, a afirmat că scopul ei este "demilitarizarea" și "denazificarea" țării vecine, precum și protejarea locuitorilor din Donbas, zonă minieră din estul Ucrainei, cuprinzând regiunile Donețk și Lugansk.

Cu toate acestea, în mai puțin de un an de acțiuni militare, în Donețk și Lugansk au fost uciși mai mulți civili decât în cei șapte ani dinaintea invaziei, remarcă The Moscow Times, citând un raport al Dariei Morozova, comisarul pentru drepturile omului al regimului prorus din Donețk, care indică cifra de 1.089 de civili morți. Către 2025, numărul victimelor civile în Ucraina se cifra la 12.500, inclusiv 650 de copii, conform datelor ONU.

Pe lângă obiectivele menționate, Putin declarase la 24 februarie 2022 că Rusia nu va permite "mașinii militare a NATO" să se apropie de granițele sale, dar războiul împotriva Ucrainei au determinat state vecine, odinioară nealiniate, să se alăture Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, Suedia și Finlanda și-au depus la scurt timp cererile de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Finlanda a devenit membră a blocului militar pe 4 aprilie 2023, având o frontieră terestră comună cu Rusia de aproape 1.300 km. Suedia a aderat la NATO pe 7 aprilie 2024 și a anunțat o prezență militară consolidată pe insula Gotland, la 330 km de exclava rusă Kaliningrad.

Evgheni Prigojin, defunctul conducător al mercenarilor Wagner, evocase și el eșecul obiectivelor războiului. Potrivit acestuia, în loc să "demilitarizeze" Ucraina, Rusia a provocat o "pompare" de arme în armata Kievului. "Dacă aveau, să zicem, 500 de tancuri înainte de începerea 'operațiunii speciale', acum au 5.000. Dacă atunci aveau 20.000 de luptători bine instruiți, acum au 400.000. Cum am demilitarizat-o? Dimpotrivă, am militarizat-o într-un mod infernal", declarase el cu puțin timp înainte de a se răzvrăti împotriva conducerii armatei ruse în iunie 2023.

Pe 16 mai 2025, după o pauză de trei ani, au fost reluate negocierile directe între Rusia și Ucraina. The Economist a scris că Moscova a cerut controlul asupra a patru regiuni ucrainene- Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie - pe care le-a anexat în septembrie 2022, dar nu le-a cucerit încă în totalitate. Totodată, șeful delegației ruse la negocieri Vadim Medinski i-a amenințat pe ucraineni că Rusia poate să lupte încă cinci, chiar 20 de ani.

Putin insistă în ultimul timp că războiul se va încheia doar odată ce "cauzele sale profunde" vor fi eliminate. Înainte de invazie, el declarase în 2021 că Ucraina a fost "transformată într-o antiteză a Rusiei", lucru cu care "nu ne vom împăca niciodată". Conform calculelor The Moscow Times pe baza unor date verificabile, în trei ani de război, fiecare dintre părțile beligerante ar fi pierdut cel puțin câte 400.000 de soldați, fără a lua în considerare pierderile în rândurile mercenarilor străini. În această perioadă, Rusia a ocupat peste 70.000 de km2 de teritoriu în Ucraina. Astfel, pentru fiecare kilometru pătrat capturat începând cu 24 februarie 2022 Rusia ar fi plătit cu viața a câte cinci soldați, potrivit publicației citate.