Spania: Ruşii au profitat de inundațiile catastrofale din 2024 pentru a lansa știri false prin care să îndepărteze oamenii de UE şi democraţie

Un raport confidențial al serviciilor de securitate națională din Spania afirmă că Rusia a desfășurat campanii de dezinformare după inundațiile catastrofale de anul trecut din această țară pentru a încerca să genereze neîncredere în instituțiile democratice și să delegitimeze sprijinul Spaniei pentru Ucraina.

La fel a procedat Kremlinul și în cazul alegerilor din România, Moldova sau Georgia, scopul în aceste cazuri fiind de a îndepărta aceste țări de Uniunea Europeană și a le aduce, eventual, în sfera de influență a Moscovei, relatează El Pais.

Kremlinul a profitat de catastrofa provocată de fenomenul "Dana" din Spania pentru a încerca să genereze neîncrederea societății spaniole în instituțiile sale democratice, să delegitimeze sprijinul Spaniei pentru Ucraina și să proiecteze o imagine internațională de haos, arată raportul anual privind securitatea națională, elaborat de Departamentul de Securitate Națională (DSN) al Președinției Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado. Documentul a fost transmis parlamentului spaniol.

Răspândirea de zvonuri și știri false

Este pentru prima dată, precizează El Pais, când într-un document oficial se face legătura între răspândirea de zvonuri și știri false, care au urmat după catastrofa naturală ce a devastat provincia Valencia și mai multe comunități autonome, în toamna anului 2024, și campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus.

"Cu ocazia crizei care a avut loc în țara noastră după trecerea furtunii Dana, la 29 octombrie 2024, sistemul de propagandă și dezinformare pro-Kremlin (...) a amplificat și adaptat în beneficiul său narațiuni preexistente care dezinformau", explică raportul. "Actorii pro-ruși s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetățenilor în instituțiile publice, pe delegitimarea sprijinului acordat Ucrainei sub pretextul necesității reale de ajutor pentru zonele afectate de Dana și pe proiectarea imaginii unei țări aflate în haos", adaugă raportul.

Documentul arată că dezinformarea este unul dintre principalele riscuri pentru securitatea națională și reamintește că Forumul Economic Mondial plasează informațiile eronate pe termen scurt pe primul loc în topul celor 10 riscuri globale.

"Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale au fost și vor continua să fie exploatate și instrumentalizate de Kremlin", avertizează raportul.

Operațiunea doppelgaenger

Pe baza diverselor cercetări ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Departamentul de Securitate Națională explică că, la mijlocul anului 2022, după ce Rusia își lansase invazia în Ucraina, a fost lansată campania "Doppelgänger", atribuită Rusiei și încă activă, care are o structură informațională formată din 228 de domenii și 25.000 de conturi de rețele, coordonate între ele, care operează în diferite limbi, inclusiv în spaniolă, și care a fost asociată cu 60 de incidente documentate.

"Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare pentru a încerca să influențeze, din ce în ce mai direct, procesele electorale din alte țări", precum Moldova, România sau Georgia, cu scopul de a le îndepărta de UE sau, "în mod ideal, de a le atrage în sfera de influență a guvernului rus", menționează documentul spaniol. De asemenea, adaugă acesta, Kremlinul "ar fi promovat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA", în urma căruia a fost ales Donald Trump.

Departamentul pentru Securitate Națională avertizează că aceste campanii s-ar fi desfășurat prin canale neconvenționale și mai sofisticate decât în trecut, când au fost utilizate mijloace legate de Kremlin, precum Sputnik și RT. Acum, însă, "trasabilitatea până la sursă este mai dificilă", deoarece sunt actori care operează infrastructuri multiple, sunt creați special pentru o anumită ocazie și funcționează independent.

Utilizarea inteligenței artificiale (IA) a reprezentat, de asemenea, "un salt calitativ și cantitativ în difuzarea masivă și aproape instantanee a conținutului dezinformativ", adaugă raportul. Cel puțin 41 de cazuri de utilizare a IA pentru manipularea informațiilor au fost înregistrate de SEAE.

Riscuri, amenințări și pericole

În ceea ce privește evaluarea riscurilor și amenințărilor, raportul identifică ca fiind cele mai grave vulnerabilitatea spațiului cibernetic, campaniile de dezinformare, fluxurile migratorii nereglementate, tensiunile strategice și regionale și instabilitatea economică și financiară.

De asemenea, raportul prezintă dezinformarea și spațiul cibernetic ca fiind cele mai mari riscuri în următorii cinci ani, în timp ce experții consideră că, pe termen lung, în 2035, cel mai mare pericol îl reprezintă fragmentarea și incertitudinea strategică.

Deși documentul dedică un capitol vulnerabilității energetice, nu face nicio mențiune despre riscul unei pene totale de curent, precum cea care a avut loc pe 28 aprilie și a afectat Spania și Portugalia. Raportul a fost aprobat de Consiliul Național de Securitate pe 24 aprilie, cu doar patru zile înainte ca întreaga rețea electrică a peninsulei să fie scoasă din funcțiune.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰