Video Analist, despre cum s-a împărţit administraţia Trump după alegerile din România. Cine îl laudă şi cine îl critică pe Nicuşor Dan

George Simion a lansat însă o avalanşă de acuzaţii, fără să prezinte nicio probă. Sistemele informatice au avut disponibilitate totală, astfel că niciun buletin de vot nu a scăpat neverificat, transmit autorităţile. În timp ce Simion nu mai ştie ce să facă pentru a-şi mulţumi susţinătorii, iar George Becali, până nu de mult aliatul său îl acuză că e absorbit de Tiktok unde citez "dracii te fac praf".

Preşedintele ales Nicuşor Dan primeşte mesaje de la senatori americani, în frunte cu şeful Comitetului Helsinki din Camera Reprezentanților, adică pentru cooperare şi securitate cu Europa. "Poporul american îi transmite felicitări Președintelui ales Nicușor Dan pentru victoria decisivă din cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 18 mai. (…) Prioritățile sale puternice de consolidare a cooperării cu Statele Unite și Uniunea Europeană demonstrează că este potrivit pentru a fi liderul poporului român" a punctat Joe Wilson. Asta nu poate decât să-i nemulţumească pe cei dintre consilierii bogaţi de la Casa Albă ai lui Donald Trump. Elon Musk şi David Sacks au reacţionat imediat după victoria lui Dan şi - prin intermediul mesajelor transmise pe X - au pus la îndoială situaţia democraţiei din România.

Am analizat întreaga situație împreună cu Mihai Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului

Vezi și

Marius Pancu: Vreau să ne uităm întâi la această tumultoasă relaţie de început de mandat cu administraţia americană pentru că vin aceste semnale contradictorii. Vedem că apropiaţii lui Donald Trump, acei activi apărători ai libertăţii de exprimare aşa cum o înţeleg ei, în accepţiunea lor, s-au revoltat după rezultatul alegerilor şi înclină să îi dea dreptate lui George Simion. Pe de altă parte, avem câteva reacţii dinspre eşalonul doi de politicieni din SUA. Cum stăm de fapt? Ce arată ele?

Mihai Cernea: Avem reacţii mai curând dinspre Congres şi avem reacţii din zona de Big Tech din jurul lui Donald Trump, care încearcă cumva să lovească rezultatul alegerilor din România. Cred că sunt câteva elemente aici care trebuie să fie scoase în considerare. În primul rând, pare că în această epocă a lumii conectate prin internet, prin reţelele de socializare ş.a.m.d., din păcate, începe să fie o situaţie în care problemele politice interne dintr-o ţară ajung să fie utlizate în naraţiunile politice din altă ţară. Am avut reacţii la alegerile din România chiar şi în Franţa. (...)

Aceşti oameni folosesc alagerile noastre, voturile noastre reale, problemele noastre reale, situaţiile noastre reale pentru puncte politice la ei în ţară şi cred că aceasta este grila de interpretare pe care ar trebui să o o avem şi cu privire la reacţia lui David Sacks, a generalului Flynn şi a lui Elon Musk. Ei au o naraţiune de vânturat pe internet în SUA care le convine facţiunii lor din interiorul administraţiei Trump. Nu vorbim de toată administraţia Trump, vorbim de această facţiune particulară anti-Ucraina, care caută legături mai apropiate cu Rusia şi care caută ca UE în primul rând să fie forţată de SUA să renunţe la reglementările pe care aceasta le are pentru platforme.

Tocmai pentru că aceste reglementări costă. Sunt interese economice, nu este vorba neapărat de interese politice, ci pur şi simplu implementarea fact-checking-ului şi a tuturor lucrurilor pe care le cere UE pentru a avea o conversaţie mai normală la cap pe platformele de Social Media. Presupune nişte costuri pentru aceste companii, costuri pe care ele evident nu vor să le plătească şi folosesc evident presiunea politică mare de care e capabilă Guvernul SUA în Europa pentru a face acest lucru.

România este doar o rotiţă în această naraţiune pe care ei încearcă să o folosească. Avem şi intervenţia lui Durov, care are şi el o platformă de Social Media. Şi ea e subiectul reglementărilor în UE şi acolo situaţia e puţin mai complicată. Ştim relaţiile complicate pe care le are Telegram cu Franţa şi de asemenea, aici mai merită menţionat şi faptul că e cel puţin neplauzibil să ne imaginăm că o reţea de comunicare pe care o foloseşte armata rusă, care e folosită de blogerii ruşi ca să transmită informaţia or despre război, nu are absolut nicio legătură cu infrastructură de Servicii Secrete din Rusia este absolut naiv. Este clar că Durov nu e atăt de independent pe cât pare, chiar dacă în punctul ăsta e doar o speculaţie. Iar pentru această facţiune bineînţeles că veştile din România sunt proaste şi atunci evident că aceştia vor să arunce dubiu peste România.

Pe de altă parte, în zona establishmentului republican clasic, care are  relaţii bune cu România dintotdeauna, care vede clar care sunt interesele SUA. Bineînţeles, nişte alegeri bine duse până la capăt pentru că acesta este un fapt. Alegerile de duminică au fost alegeri cu foarte puţine probleme, alegeri libere şi alegeri asupra cărora nu planează nici un fel de suspiciune de fraudă, ba chiar vicele Comisiei Federale pentru alegeri din SUA, numit de Donald Trump, republican, tocmai a scris un articol, în care vorbeşte despre alegerile din România ca un exemplu bun de alegeri, pentru că şi ei au nişte, e vorba şi de nişte naraţiuni politice. Noi în România votăm pe hârtie şi e o discuţie întreagă în SUA dacă ar trebui să treacă din nou pe buletine de hârtie sau să menţină voturile pe maşinării.

Din păcate, ca să concluzionez, cădem iaraşi victime problemelor interne din SUA, luptei facţiunilor din interiorul administraţiei Trump şi cred că aceasta este o explicaţie pentru răceala cu care pare că a primit administraţia Trump alegerile din România pentru că şi aici, Donald Trump este prins între facţiuni şi dacă îl felicită pe Nicuşor Dan se supără unii, dacă nu are nici o reacţie se supără ceilalţi şi totuşi există niste interese ale SUA în România, vorbim de acest parteneriat militar, cumpărăm arme din SUA, vorbim de interese economice, sunt companii din SUA care funcţionează în România şi e şi în intersul SUA să menţină aceste fără că acest lucru să cauzeze prea multe tensiuni în interiorul administraţiei Trump. 

Marius Pancu: Reacţia lui Nicuşor Dan care i se adresează lui Donald Trump, deşi Donald Trump nu i s-a adresat. E bine, e rău?

Mihai Cernea: Cred că este o tactică bună pe care a abordat-o aici echipa lui Nicuşor Dan. În primul rând, în mesajul de nominalizare a noului ambasador, Donald Trump vobeşte de întărirea relaţiilor cu România. Până la urmă, misiunea noului ambasador, cel puţin aşa cum o vede Donald Trump, e să întărească relaţiile cu România şi acest lucru e important, e clar o portiţă deschisă pentru noua administraţie prezidenţială de la Bucureşti (...).

Mai ales că Donald Trump, că am văzut că Donald Trump rămâne vulnerabil la mesaje personale care sunt menite să îi recunoască leadership-ul. Am observat că toată lumea îi mulţumeşte lui Donald Trump pentru leadership şi cred că şi preşedintele României şi echipa diplomatică din jurul său ar trebui să facă acest lucru pentru ca România să menţină aceste relaţii. Până la urmă avem de cumpărat F-35-uri, avem baze militare americane şi avem nevoie de descurajarea SUA pentru orice probleme care ar putea să apară cu Federaţia Rusă. Aşa că, da, cred că e abordare corectă. Sper că va da roade.

Marius Pancu: De ce schimbarea de retorică a lui George Simion după o zi?

Mihai Cernea: În primul rând, acum sunt două seturi de motive aici. Primul set de motive l-aţi menţionat deja, e cel legat de aceste călătorii, situaţii din politica internă a AUR, cine ştie ce schimbări de leadership s-ar putea să pregătească şi o nevoie de a se menţine relevant şi într-adevăr s-a speculat destul de des în presă, ideea de comandă străin sau comandă din afară.

Evident, acestea sunt doar speculaţii, nu avem dovezi şi cum foarte bine aţi spus, ar trebui să existe instituţii ale statului care să ne spună dacă George Simion e sub imperiul vreunei puteri străine sau vreunei puteri interne ca să facă această schimbare iresponsabilă. Nu avem absolut niciun motiv să credem că alegerile din România au fost fraudate şi tipul acesta de mesaj nu duce decât la dezordine socială şi ca o bună parte din votanţii lui SImion să creadă că ei au fost furaţi când ei nu au fost furaţi.

Dar mai e aici un set explicativ de cauze care ar merita luat în considerare şi pentru care eu unul nu ştiu dacă am un vocabular foarte bun în momentul de faţă. George Simion, ca alţi lideri politici, şi nu vorbesc numai de România, sunt oameni care petrec foarte mult timp pe reţelele de socializare şi sunt în contact permanent cu urmăritorii lor cei mai vocali, cei care lasă comentarii, cei care constant le dau mesaje.

Noi tindem să ne uităm la reţelele de socializare ca un mijloc de diseminare de mesaje de la politician către alegători şi tot timpul analizăm efectul pe alegător. Dar poate ar trebui să începem să ne gândim mai serios la efectul pe politican al acestei relaţii. (...)

E ceva în această relaţie în care politicianul prin multiplele conspiraţii cu care să îl ţină relevant atrage un public pe care îl radicalizează şi apoi politicianul trebuie să ia o decizie responsabilă, acesta brusc nu mai poate pentru că riscă să îşi piardă acest public. Publicul îi dă mesaje, astfel discursul publicului ajunge să îl radicalizeze pe politician, politicianul şi mai radicalizat radicalizează şi mai tare publicul şi tot aşa, o buclă de feedback foarte toxică care ajunge să îl afecteze psihologic şi pe politician care apoi trebuie să ia aceste decizii.

Cred că o parte din explicaţie trebuie să fie şi această relaţie pe care o are George Simion cu propriii alegători. Să nu uităm că este unul dintre politicienii români care este constant cu telefonul în mână, care le vede comentariile. De când a intrat George SImion în politică îl vedem cu telefonul în mână, ţinând un stream permanent cu posibilii săi susţinători şi mai ales comunicând cu cei mai vocali dintre ei şi ca orice influcencer bineînţeles că nu vrei să dezamăgeşti audienţa pentru că nu vrei să o pierzi.

Politicianul acesta este un tip de infleuncer şi atunci şi el devine radicalizat şi devine foarte, foarte greu ca acest om să facă ceva responsabil care riscă să îl transforme îmtr-un trădător, mai ales că aceşti oameni devin captivi propriului lor discurs şi naraţiune. Până la urmă AUR începuse să împingă pe Internet anumite discuţii despre posibila fraudare a alegerilor încă dinainte ca procesul de vot să înceapă. De joi era un plan în această direcţie, publicul AUR  era pregătit pentru o posibilă fraudă electorală de proporţii majore şi apoi brusc, George Simion apare şi spune că alegerile au fost corecte, voturile au fost pe bune şi eu am pierdut. Evident că asta nu putea să fie bine primită de publicul său, mai ales pregătit, antrenat deja să caute vinovaţi şi în altă parte decât în campania Simion. 

Marius Pancu: Cât de mult poate să menţină naraţiunea asta George Simion fără ca ea să fie sprijinită, endorsată de către establishment-ul american?

Mihai Cernea: Asta este o problemă destul de spinoasă. Nu ştiu, nu ştiu dacă establishment-ul american va endorsa această naraţiune vreodată. Mai curând mă uit către zona aceasta marginală din mişcarea MAGA cu care are contact George Simion sau în zona Big Tech, care are alte meciuri cu Comisia Europeană şi care s-ar putea să îşi vadă interesele avansate de această situaţie. Dar nu cred că decidenţii reali din administraţia Trump cu privire la securitate şi diplomaţie vor achiesa vreodată la această naraţiune. 

Marius Pancu: Şi atunci, dacă am avea propriu-zis întâlniri, colaborări între administraţia prezidenţială de la noi şi diferiţi politicieni reali din SUA, nu se produce automat şi dezvrăjirea în naraţiunea lui Simion?

Mihai Cernea: Vorbim de liderul politic şi de partidul care a vorbit şi oamenii îl cred despre făină de greier, despre intrarea în război a României, deşi noi vorbim de descurajare de nu ştiu cât timp. E posibil ca pentru măcar acea minoritate vocală pe care o menţionam mai devreme, această naraţiune să fie menţinută la infinit dacă şi lui Trump i-a ieşit să nege la infinit fără absolut nicio probă să clameze furtul alegerilor din 2020, nu văd de ce această naraţiune nu poate să fie împinsă mai departe de George Simion fără absolut niciun fel de consecinţe pentru public. Dar probabil că nu va convinge pe nimeni altcineva şi asta o să fie de fapt problema pe care o are mişcarea suveranistă din România pentru anii următori. (...)

Având în vedere că ei nu pot să recunoască greşelile pe care George Simion le-a făcut în această campanie, multele greşeli, multiplele gafe, e clar că aceşti oameni au o incapacitate structurală de a recunoaşte greşelile politice şi electorale pe care le-au făcut şi probabil că le vor repeta. Genul acesta de naraţiune nu o să convingă nehotărâţii pentru 2029, care ar putea să susţină poate o soluţie suveranistă pentru România. Nu cred că există o soluţie suveranistă care ar putea să convingă pentru că vor continua cu aceste naraţiuni care după cum au demonstrat alegerile de duminică tind să nu aducă nehotărâţi către cauza lor şi ăsta e un lucru bun. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰