Video "Pătimaș și grobian" vs. "rigid și controversat". Psihiatrul Gabriel Diaconu le face portretele lui George Simion şi Nicuşor Dan

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a fost invitat în platoul Observator pentru a analiza impactul psihologic al ultimului scrutin electoral asupra societății românești. Într-un context marcat de incertitudine post-pandemică, neîncredere în instituții și polarizare extremă, votul nu mai reflectă doar opțiuni politice, ci și stări colective profunde.

Să vorbim despre o societate polarizată e, probabil, prea puțin. În mediul online, discursul a degenerat: oamenii se insultă, se amenință, uneori chiar degenerează în agresiune fizică. Violența verbală e tot mai prezentă, iar riscul ca ea să se transfere și în viața reală devine tot mai îngrijorător. Cum am ajuns ca popor în această situaţie?

Gabriel Diaconu, medic psihiatru: "România este vie, România a trecut printr-o perioadă foarte încrâncenată, de fapt, în care opoziţia ajunsese să fie bagatelizată, Coaliţia stânga-dreapta, sus-jos, domina spaţiul public. Aşa a apărut curentul de extremă, aşa a apărut populismul, aşa a apărut acest partid digital în plină pandemie, când a luat un prim sufragiu parlamentar. Şi-au apropriat ulterior toate consecinţele negative ale pandemiei şi ne uităm acum la ultimul mare efect, ultima mare victimă pandemică. Anume, felul în care emoţional, profund visceral, mulţi români şi-au legat soarta de un om şi, respectiv, de o promisiune, care sunt nefireşti, dar nu e prima dată când România trăieşte vremuri nefireşti".

Vezi și

Încrederea în instituții s-a prăbușit, teoriile conspirației au devenit surse de „adevăr” pentru milioane de oameni, iar polarizarea s-a accentuat. Agresivitatea verbală e mai prezentă ca oricând, atât în online, cât și în spațiul public. Oamenii par mai tensionați, mai reactivi, mai puțin dispuși la dialog. Cum se manifestă această psihoză în masă, ca efect al pandemiei, pe lângă alegeri, în viaţa noastră de zi cu zi? 

Gabriel Diaconu: "În ecuaţia psihologică a unei psihoze în masă, elementul hipnotic, elementul ce ţine de un personaj preternatural, care este prea bun să fie adevărat, pentru sloganuri şi lozinci care ajung să fie repetate la infinit, fără să fie filtrate de gândire. Amuzamentul paradoxal al celorlalţi se întâlneşte cu virulenţa fanatică, pasională a urmăritorilor".

Avem doi candidați cu profiluri foarte diferite. Din perspectiva dumneavoastră de specialist, ne puteți ajuta să înțelegem mai bine cine sunt, dincolo de imaginea publică? Care ar fi, în opinia dumneavoastră, trei puncte forte și trei puncte slabe ale fiecăruia, în raport cu funcția de președinte al României?

Gabriel Diaconu: "Simion, ca primă trăsătură pozitivă, este un om care a bătut ţara, vorbeşte, într-un fel sau altul, limba omului de rând şi, finalmente, este un om care a arătat că poate să se cizeleze într-o perioadă relativ scurtă de timp. Aceasta este triada pozitivă a lui Simion. Triada negativă a lui Simion: este un om pătimaş şi care, vrând, nevrând, rămâne în sinea lui grobian. Este un om care are nişte profunde complexe de inferioritate. Are trăsăturile acelea napoleonice şi autoritatea lui foarte uşor alunecă în tiranie.

Se aseamănă destul de mult Simion cu Nicuşor din anumite puncte de vedere. Împărtăşesc încăpăţânare, un gen de obstinaţie şi, în momentele lor critice, rigiditatea aceasta în a crede că doar ei ştiu mai bine. 

Într-o formă sau alta, calităţile care îl fac totuşi pe Nicuşor Dan prezidenţiabil, dincolo de palmaresul lui academic şi intelectual, este un om care a făcut mult mai multă administraţie decât Simion. Este un om care a făcut mişcare civică mult mai inteligent decât Simion. O altă caracteristică pozitivă a lui Nicuşor Dan este că e un mult mai bun broker politic. Un broker politic este cineva capabil să negocieze cu forţe care nu-i sunt neapărat simpatice ca să ajungă la un compromis politic. Şi să nu uităm de relaţia internaţională pe care o are cu forţele moderate. O caracteristică negativă a lui Nicuşor ar fi subterfugiul de a fi apelat la un fost partid de-al său ca să acceadă la prezidenţiale, genul de tăvălug pe care l-a creat printre progresişti, spiritul lui care este totuşi controversat, divizat, el vrea să fie două săbii în aceeași teacă – şi conservator şi progresist, nu se poate. Este un om care, în momente cheie ale existenţei lui politice, a externalizat responsabilitate pentru anumite lucruri şi foarte greu şi-a cerut scuze". 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰