Update Guvernul Bolojan a depus jurământul la Cotroceni, după ce a fost votat în Parlament

Urmăriți pe observatornews.ro LIVE TEXT învestirea noului Executiv condus de Ilie Bolojan

UPDATE 23:05 Guvernul Bolojan a avut prima ședință. A adoptat o OUG și a trimis în Parlament un proiect de lege.

UPDATE 22:00 Ceremonia pentru depunerea jurământului s-a încheiat. 

UPDATE 20:00 Miniștrii depun jurământul la Cotroceni. După depunerea jurământului va avea loc prima şedinţă de Guvern. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 18:31 Scor final: 301 voturi PENTRU şi 9 ÎMPOTRIVĂ. Urmează acum depunerea jurământului la Cotroceni.

UPDATE 18:25 Guvernul Ilie Bolojan a primit votul Parlamentului. AU fost 301 voturi PENTRU, minimul fiind de 233.

UPDATE 18:20 Votul de învestire s-a încheiat, urmează să fie aflat rezultatul. 

UPDATE 18:10 Potrivit surselor Observator, jurământul de la Cotroceni ar putea avea loc la ora 20:00, cu o oră mai repede faţă de ce era vehiculat iniţial. 

UPDATE 18:18 S-a încheiat votul

UPDATE 17:40 A început votarea Guvernului!

UPDATE 17:13 George Simion, discurs în plen:

Vreţi să tăiaţi câţi bugetari? 150.000. Mult. Bravo! Aţi pus 5 vicepremieri. Nu vă mai satură Dumnezeu.

Nu ştiu cum o să vă înghită pământul pentru ce aţi făcut pentru România.

Simion citează din Scrisoarea III de Mihai Eminescu. De ce mă cenzurezi? Lasă-mi timpul!

Măriţi TVA, vă bateţi joc de afacerile românilor. Veţi ajunge să plătiţi. Noi nu participăm la această mascaradă, ne ridicăm şi plecăm.

UPDATE 17:00 Sorin Grindeanu, discurs în plen:

PSD nu a fugit niciodată de responsabilitate. Azi dăm startul unei coabitări politice pentru următorii 3 ani şi jumătate.

Azi PSD îşi asumă guvernarea pentru o Românie stabilă care îşi continuă dezvoltarea.

Trebuie să avem curajul unei resetări pentru a trece împreună de această perioadă economică dificilă.

Din dorinţa de a face bine, anumite măsuri luate în trecut au produs unele dezechilibre de astăzi.

Vă asigur însă că toate măsurile au fost luate de partide cu bună credinţă, în folosul românilor, în contextul de atunci. PSD trebuie să îşi asume onest partea sa pentru trecut.

Vom fi într-o Coaliţie de guvernare, chiar dacă celelalte partide pot avea uneori viziuni diferite.

Nu va fi uşor să ne armonizăm mereu punctele de vedere.

Sistemul bancar, care face profituri uriaşe în România, va plăti suplimentar.

Vor fi măsuri şi decizii ferme, dar nu cu orice preţ.

Să fim conştienţi că nu putem pulveriza traiul de zi cu zi al oamenilor cu venituri medii şi mici.

Guvernarea nu e o arenă în care să lupte diverse părţi ale societăţii, ca în Jocurile Foamei.

Să traversăm cu bine acest deşert fără să facem sacrificii ritualice.

UPDATE 16:50 Ilie Bolojan, discurs în plen: 

Reformele vor începe cu Statul şi clientela politică.

Mă voi concentra pe urgenţele pe care le avem de gestionat. Trei direcţii: ordine în finanţe, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni.

Ne asumăm faptul că unele decizii nu vor fi populare.

Aplicarea măsurilor de reformă a Statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România.

Fără populism, fără improvizaţie, fără privilegii.

Suntem în faţa unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât îşi poate permite, chiar şi pentru salarii şi pensii, riscăm ca, pe viitor, să nu le mai putem plăti deloc.

E clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum.

Mandatul pe care îl propun e unul de reformă şi reconstrucţie.

Să le cerem scuze cetăţenilor noştri pentru situaţia în care a ajuns România.

Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacităţii de plată.

Vom face ordine în cheltuieli şi vom impune disciplină bugetară la toate nivelurile administraţiei.

Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri.

Politica fiscală a României din ultimii ani a fost impredictibilă, contradictorie şi, de multe ori, populistă.

Reforma pensiilor speciale va fi dusă la capăt.

Nu este un moment obişnuit. România are în faţă o alegere: reformă sau stagnare, responsabilitate sau populism.

UPDATE 16:40 Ședința a început cu intonarea Imnului Național al României. În sală sunt 371 de parlamentari din totalul de 464. Ilie Bolojan,are la dispoziție 40 de minute pentru prezentarea programului de guvernare și a listei Guvernului, în timp ce grupurile parlamentare au în total 39 de minute pentru dezbateri. Votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului va fi secret cu bile.

Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de votul favorabil a cel puțin 233 de parlamentari. În cazul adoptării, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se înaintează de îndată șefului statului spre a proceda la numirea Guvernului.

Lista Guvernului PNL - PSD - USR - UDMR este următoarea: Ilie Bolojan - premier,  Marian Neacșu - vicepremier,  Tanczos Barna - vicepremier, Dragoș Anastasiu - vicepremier pentru reformă, Cătălin Predoiu - ministrul Afacerilor Interne, vicepremier, Ionuț Moșteanu - ministrul Apărării Naționale, vicepremier, Alexandru Nazare - ministrul Finanțelor, Ciprian Șerban - ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Radu Marinescu - ministrul Justiției, Radu Miruță - ministrul Digitalizării și Economiei, Alexandru Rogobete - ministrul Sănătății, Cseke Attila - ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Florin Barbu - ministrul Agriculturii, Florin Manole - ministrul Muncii, Andras Demeter Istvan - ministrul Culturii, Daniel David - ministrul Educației, Oana Țoiu - ministrul Afacerilor Externe, Dragoș Pîslaru - ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Bogdan Ivan - ministrul Energiei, Diana Buzoianu - ministrul Mediului.

UPDATE 16:30 A început şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a da votul de învestitură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce toţi miniştrii au primit avize favorabile în comisiile de specialitate.

UPDATE 16:00 Toţi cei 16 miniștri au fost avizați pozitiv în urma unor audieri pe bandă rulantă. Urmează votul final în plen la ora 16:30 şi  jurământul la Cotroceni în jurul orei 21:00

PDATE 15:54 Ministrul propus pentru mandatul de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

UPDATE 15:50 Noul Guvern va depune jurământul la Cotroceni în jurul orei 21:00

UPDATE 15:45 Şi Oana Ţoiu, propusă ministru de Externe din partea USR, a primit aviz favorabil în Comisiile de specialitate.

UPDATE 15:44  Demeter Andras Istvan, propus pentru funcţia de ministru al Culturii a primit aviz favorabil în Comisiile pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. S-au înregistrat doar 10 voturi "împotrivă", majoritatea membrilor comisiilor de specialitate ale Parlamentului votând "pentru".

Printre măsurile care vor fi luate de Ministerul Culturii, enumerate de Demeter Andras Istvan, sunt "reaşezarea accentului de pe zona culturii instituţionalizate către specificul antreprenorial al culturii, înţelegând prin aceasta nu doar cultura guvernată de dreptul privat, în general, ci înţelegând şi modalitatea de abordare a culturii publice din perspectivă antreprenorială, pornind de la management până la responsabilitatea fiecărui salariat din domeniul culturii".

UPDATE 15:42 Cătălin Predoiu primit aviz favorabil. "Ministerul Afacerilor Interne va continua să aibă un rol esenţial în asigurarea securităţii naţionale, asigurarea rezilienţei instituţionale, dar şi a ordinii publice şi a protecţiei cetăţenilor într-un context european, regional din ce în ce mai complicat din punct de vedere securitar. Strategia prin care urmărim asigurarea acestui obiectiv fundamental, multiplu, este modernizarea structurilor MAI prin prevenţie, profesionalizare, interoperabilitate digitală şi apropierea faţă de cetăţean, prin prezenţa cât mai mult a cadrelor şi structurilor MAI în stradă, în zonele de acţiune, în protecţia şi salvarea cetăţenilor din situaţii limită", a declarat Cătălin Predoiu, în cadrul audierii din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

El a precizat că priorităţile operative ale MAI, în linii mari, rămân aceleaşi, precizând că pe zona de ordine publică vor continua acţiunile de combatere a criminalităţii organizate, pentru că în jurul acestui fenomen criminologic se centrează toate fenomenele infracţionale grave: traficul de droguri, traficul de fiinţe umane, migraţia ilegală, traficul de arme, criminalitate cibernetică, criminalitate financiară, evaziune fiscală.

În privinţa situaţiilor de urgenţă, Predoiu a subliniat că MAI îşi propune ca obiectiv strategic consolidarea caracterului integrat al acestui sistem. Ministrul propus s-a referit punctual la modernizările şi reorganizările avute în vedere la nivelul structurilor MAI. În primul rând, Predoiu a menţionat reorganizarea Poliţiei Române, a Jandarmeriei şi a Poliţiei de Frontieră pentru eficientizarea intervenţiei operative pe baza unei hărţi de risc care va fi actualizată anual.

"Vom valorifica şi integra concluziile şi lecţiile învăţate din proiectul pilot de la Constanţa, dar, în acelaşi timp, ne vom îndrepta spre o reducere a structurilor administrative non-operative, care, eventual, teritorial, să deservească, în comun, două sau trei arme şi în felul acesta să reducem pe de o parte costurile şi, pe de altă parte, să plasăm cât mai multe structuri din administraţie, din poziţii non-operative în structuri operative, în stradă, în operaţiuni aproape de cetăţean", a declarat Cătălin Predoiu.

În al doilea rând se are în vedere revizuirea cadrului de funcţionare a Poliţiei Locale, după studierea unor modele europene şi dialog şi cooperare cu structurile administraţiei locale, cu reprezentanţii comunităţilor locale şi cu Parlamentul. "Astfel încât să puteam asigura o calibrare optimă a Poliţiilor Locale, dar şi o interoperabilitate cu structurile Poliţiei Naţionale, eventual şi cu reducerea costurilor administrative de operare a celor două categorii de structuri", a explicat Predoiu.

Totodată, a spus el, se doreşte reformarea Academiei de Poliţie şi a Centrelor de formare prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracţionalitate. În privinţa absorbţiei fondurile europene, ministrul a menţionat că la nivelul MAI se doreşte implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanţare europeană. "Accentul va fi pe dotarea cu mijloace logistice moderne. Un aspect particular îl reprezintă interoperabilitatea digitală, conectarea tuturor bazelor de date pe care le avem, astfel încât fiecare structură să aibă acces la bazele de date din celelalte structuri ale MAI", a explicat Cătălin Predoiu

UPDATE 15:25 Comisiile reunite de sănătate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului l-au avizat favorabil, luni, pe Alexandru Rogobete, propus pentru funcţia de ministru al Sănătăţii. În cadrul audierilor, Rogobete a spus că cel mai important obiectiv îl reprezintă creşterea încrederii cetăţenilor în sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, un alt obiectiv important, prevăzut în programul de guvernare, este dat de atragerea de noi surse de finanţare în domeniul sănătăţii prin lărgirea semnificativă a bazei de contribuţie a CASS, dezvoltarea asigurărilor private şi complementare de sănătate, restructurarea anumitor programe şi optimizarea lor pentru o eficientizare cât mai bună.

Totodată, susţine ministrul propus, dezvoltarea asistenţei prespitaliceşti dată de asistenţa medicală primară, medicina de familie şi asistenţa comunitară reprezintă priorităţi ale Guvernului în sensul de a creşte cât se poate de mult accesul tuturor cetăţenilor la servicii medicale primare indiferent de locul în care aceştia se află. "Există o serie de alte sub-măsuri, cum ar fi revizuirea pachetelor de servicii minimale de bază, şi încurajarea şi dezvoltarea pe cât se poate de mult a serviciilor de prevenţie", a arătat Alexandru Rogobete.

Acesta a subliniat că un alt obiectiv important în ceea ce priveşte ambulatoriul de specialitate este dat de creşterea programului de lucru în două ture în spitalele publice şi stabilirea unui parteneriat mai corect sau mai transparent între mediul public şi cel privat. De asemenea, a susţinut ministrul propus, continuarea investiţiilor în domeniul sănătăţii atât cu bani din PNRR cât şi din fonduri de la Banca Mondială sau alte resurse existente la momentul de faţă reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii. 

UPDATE 15:16 Deputatul USR Ionuţ Moşteanu, propus la Ministerul Apărării Naţionale, a primit luni aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate.  După audieri, a declarat că printre priorităţile sale se află readucerea la zi a cadrului legislativ şi "un buget corect" pentru ca cei lucrează în domeniu să fie motivaţi "pentru a ne apăra", pentru a câştiga respectul partenerilor şi al aliaţilor.

Moşteanu a fost întrebat cum comentează faptul că sunt voci în spaţiul public care spun că nu are experienţă în domeniul apărării. "Trebuie să facem această distincţie care cumva a plecat în spaţiu public, distincţia între profesioniştii din armată şi din Ministerul Apărării, care sunt profesionişti desăvârşiţi, cărora le respect pregătirea, le respect munca, şi omul politic care este pus în fruntea unui minister pentru a face un parteneriat cu aceşti profesionişti, pentru a le crea cadrul legal necesar. Aţi văzut, chiar şi în domeniul ăsta, este nevoie de o readucere la zi a cadrului legislativ şi am spus şi mai devreme de bătăliile politice, să spun aşa, din Parlament pe drone şi pe comanda unităţilor comune, misiunilor comune NATO. Şi asta va continua. Voi crea cadru legislativ corect, mă voi asigura că au bugetul corect, că sunt motivaţi corect pentru a ne apăra, pentru a câştiga respectul partenerilor şi al aliaţilor. Asta e treaba. Aproximativ 80% din miniştrii Apărării (din statele UE - n.r.) nu au lucrat în apărare, inclusiv Ursula von der Leyen şi mulţi alţii", a spus Moşteanu la Palatul Parlamentului.

El a menţionat că îşi va îndeplini "impecabil" misiunea de om politic la conducerea Ministerului Apărării Naţionale. Moşteanu a adăugat că la MApN au fost perpetuate multe inechităţi în privinţa pensiilor militarilor, "au fost create nişte breşe legale care au creat aceste inechităţi" şi au făcut ca la o pensie militară medie de 5.000 de lei să existe şi o pensie minimă de 1.200 de lei pentru un subofiţer care a lucrat 17 ani în armată.

"Nu este corect. Problema este tot de la politică, de fapt. Foarte mulţi ani de zile au fost tot felul de proiecte. Unele au fost făcute pe repede înainte sau neconstituţionale. Trebuie să ajungem - am un dosar solid şi voi avea discuţii cu toţi cei implicaţi din societate, din minister, din Ministerul de Finanţe - pentru a crea un echilibru şi un moment T0, de la care fiecare român care a intrat în slujba ţării în armată să aibă o perspectivă corectă pentru momentul în care va trebui să părăsească sistemul şi fiecare tânăr care vrea să intre în armată să ştie ce oferă statul român, ce contract social face cu el, pentru că a fost un contract social cu unii care au început cariera militară acum mulţi ani de zile apoi s-a schimbat din mers, uneori înainte de alegeri, politicienii au creat, unii au creat problema asta. O să încerc să o rezolv", a afirmat acesta.

UPDATE 15:12 Petre Florin Manole, ministrul Muncii, propus de PSD, a primit şi el aviz favorabil cu 57 voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 1 abținere.  Referitor la alegerea pragului de 4.000 de lei, Manole a explicat că discursul PSD din ultima lună a fost consecvent. "Vom proteja puterea de cumpărare a veniturilor mici și medii. Ce este important de spus pentru toți pensionarii este că această sumă de 4.000 de lei vizează doar partea care depășește acest prag".  În ceea ce privește evoluția pensiilor, Manole a subliniat că acestea trebuie să crească în mod constant: "PSD a făcut acest lucru de fiecare dată când a fost posibil".  Întrebat despre o posibilă indexare a pensiilor, Manole a precizat că "este o decizie care va trebui luată", însă a adăugat că bugetul trebuie să arate mai bine după ce Guvernul va adopta măsurile necesare.

UPDATE 15:04 Dragoş Pîslaru, propus la Ministerul Fondurilor Europene, a primit aviz favorabil: 27 voturi "pentru"  şi 3 "împotrivă". La audieri el a declarat că este cunoscut la Bruxelles "pentru reputaţia şi competenţa mea" şi că nu se inscrie în PNL, fiind independent. 

UPDATE 15:00 Radu Marinescu, propus pentru funcţia de ministru al Justiţie, a primit, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Justiţiei din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

UPDATE 14:56 Daniel David - aviz favorabil pentru portofoliul Educaţiei şi Cercetării. Comisiile pentru învăţământ ale Senatului şi Camerei Deputaţilor l-au avizat favorabil, luni, cu majoritate de voturi, pe Daniel David, propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării. „Este primul program de guvernare între austeritate şi criză”, a afirmat Daniel David, la audieri.

UPDATE 14:26 Alexandru Nazare, propus ca Ministrul Finanţelor, a primit aviz favorabil: 35 pentru / 9 împotrivă. „ANAF joacă rolul de dur cu micii antreprenori și IMM-uri, dar e blânduț cu marii evazioniști și aș vrea ca ANAF să inverseze această atitudine”, a declarat viitorul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, în timpul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament. „Nu vreau ca ANAF, pe mandatul meu de ministru, să înceapă vânătoarea de controale, în special către micii antreprenori și IMM-uri, unde ANAF joacă în rolul de dur”, apune Alexandru Nazare.

El afirmă că ANAF, în relația cu marii evazioniști sau în relația cu cazuri cu adevărat complicate, „e blânduț”. „Aș vrea ca ANAF să inverseze această atitudine pe care o are și aș vrea să le facă viața antreprenorilor români cât mai ușoară posibil. Povara pe care o pune pe antreprenorul român să fie cât mai mică”, încheie Nazare.

UPDATE 14:10 Ciprian-Constantin Şerban, propus pentru funcţia de ministru al Transporturilor, a fost validat, luni, pentru acest portofoliu, de comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor. Membrii comisiilor parlamentare reunite au avizat nominalizarea lui Şerban cu 28 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. 

UPDATE 14:00 Florin Barbu și Cseke Attila, avize favorabile

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Barbu pentru portofoliul de la Agricultură cu 27 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi nicio abţinere.

"Vreau să vă spun că în continuare prioritatea numărul unu a Ministerului Agriculturii este sistemul de irigaţii. În momentul de faţă avem 1,6 milioane de hectare reabilitate. Am reuşit prin discuţiile pe care le-am avut la Comisia Europeană să alocăm şi anul acesta o sumă de 500 de milioane de euro pentru fermierii români. (...) Sigur că planul Ministerului Agriculturii până în 2027 este să atingem ţinta de 2,7 milioane de hectare. Ştim că sistemul de irigaţii are un rol vital în economia României, în agricultura din România, dar şi pentru securitatea alimentară a României. De aceea, în continuare, aceste investiţii vor fi prioritatea numărul unu a Ministerului Agriculturii", a precizat Barbu în timpul audierilor.

Comisiile pentru administraţie publică ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au acordat, luni, aviz favorabil lui Cseke Attila (UDMR), propus pentru funcţia de ministru al Dezvoltării. Au fost înregistrate 29 de voturi "pentru" şi 7 voturi "împotrivă".

UPDATE 13:55 Scandal la Comisia de Energie. Reprezentanţii AUR au ieşit din sală, supăraţi că nu au fost lăsaţi să mai adreseze o întrebare. "Să vă fie ruşine!" "Nu se poate ca singurul partid din Opoziţie să pună o singură întrebare. Nu e posibil ca PSD-PNL şi restul să-i pună întrebări cu felicitari domnule, aveţi o scamă acolo", a declarat pe holul Parlamentului Petrişor Peiu, AUR.

UPDATE 13:05 Continuă audierile în comisii ale lui Bogdan – Gruia Ivan, Ministrul Energiei, Radu Marinescu, Ministrul Justiţiei, Liviu-Ionuț Moşteanu, Viceprim-ministru şi ministrul Apărării Naționale, Ciprian-Constantin Șerban, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii şi Alexandru Nazare, Ministrul Finanţelor.

UPDATE 13:00 Plenul Parlamentului se va reuni luni de la ora 16:30 pentru a vota învestirea noului Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, au decis conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Miniştrii propuşi să facă parte din Cabinetul Bolojan sunt audiaţi în comisiile de specialitate începând cu ora 12:30. Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare 233 de voturi, iar coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi are 311 parlamentari.

UPDATE 12:00 Au început audierile miniştrilor în comisiile de specialitate. Audierile vor dura patru ore, se vor desfăşura pe repede înainte, iar la finalul audierilor din comisiile de specialitate, undeva spre ora 17.00 vom avea şi votul de învestire în plenul reunit al Parlamentului. Nu va fi un vot cu emoţii, de vreme ce, în acest moment cele patru partide pro-europene, care formează coaliţia de guvernare, plus grupul minorităţilor naţionale adună împreună 311 deputaţi şi senatori, deci  majoritate mai mult decât confortabilă, ceea ce înseamnă că în opoziţie până în 2028, vor rămâne doar cele trei partide de extremă dreapta. Florin-Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale şi Attila-Zoltan Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt primii audiaţi.

Guvernul condus de Ilie Bolojan va număra cinci vicepremieri: Marian Neacşu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Ionuţ Moşteanu (USR), Tanczos Barna ( UDMR) şi Dragoş Anastasiu, dorit de Ilie Bolojan pentru a coordona reforma aparatului bugetar. Nu au lipsit nici surprizele de la validarea în partide a viitorilor miniștri. La PNL, Ilie Bolojan l-a ales pe Dragoş Pîslaru, un fost europarlamentar USR, actual REPER, la ministerul Fondurilor Europene. De asemenea, la Finanțe se întoarce Alexandru Nazare, fost ministru la același portofoliu în Guvernul Cîțu La PSD, lupta s-a dat la ministerul Muncii, între actualul ministru Simona Bucura Oprescu şi Florin Manole, cel din urmă câştigând cu cinci voturi şi la ministerul Agriculturii unde s-a impus Florin Barbu în faţa lui Sorin Moise.

Varujan Pambuccian: Avem o formulă care ne mulţumeşte pe toţi 

Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, deputatul Varujan Pambuccian, a declarat luni, la semnarea acordului politic al coaliţiei de guvernare, că au în momentul de faţă o formulă care îi mulţumeşte pe toţi în aceeaşi măsură şi îi nemulţumeşte pe toţi în aceeaşi măsură, ceea ce este bine, pentru că înseamnă că au ajuns la o formulă echilibrată.

”Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a semnat şi el în dimineaţa aceasta acordul de coaliţie şi acordul şi programul de guvernare au fost îndelung negociate cu suişuri şi coborâşuri, aşa cum este firesc. Din fericire avem în momentul de faţă o formulă care ne mulţumeşte pe toţi în aceeaşi măsură şi nu nemulţumeşte pe toţi în aceeaşi măsură. Ceea ce este bine pentru că înseamnă că am ajuns la o formulă echilibrată”, a spus Varujan Pambuccian, la Senat. El a menţionat că ceea ce au trecut în Programul de guvernare trebuie pus în practică. ”De aici încolo, lucrurile care sunt scrise acolo vor trebui discutate, gândite şi puse în practică, sperând câteva lucruri, că parcursul atlantic al României - aici nu mai e o speranţă, e o certitudine - va fi păstrat, că ajustările necesare vor fi făcute în aşa fel încât să fie cât mai juste, echilibrate şi nedureroase şi că dezvoltarea economică şi socială va rămâne o constantă a noului guvern”, a mai spus Pambuccian. 

Sorin Grindeanu: PSD o să fie un partener responsabil și onest

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu a anunțat luni că formațiunea pe care o conduce o să fie un partener responsabil și onest în cadrul coaliției de guvernare.

Liderul social democrat a anunțat că decizia semnării acordului de guvernare a fost luată în urma unei consultări largi în cadrul Partidului Social Democrat „Partidul Social-Democrat a hotărât să intre în această coaliție, așa cum știți, în urmă cu două zile, în urmare a unei consultări lărgite, aproape 5.000 de membri din PSD”.

„PSD o să fie un partener responsabil și onest în această coaliție. Avem foarte multe lucruri de făcut și, în acest mod, înțelegem să intrăm în această coaliție”, a mai adăugat Grindeanu.

Kelemen Hunor: Ne așteaptă decizii grele care vor însemna și „durere”

Președintele UDMR susține că aceasta este cea „mai complicată coaliție” din ultimii 25 de ani. „Am reușit să formăm o coaliție majoritară de peste 60%, stabilă. Este poate cea mai complicată coaliție în ultimii 25 de ani, dar trăim vremuri interesante și trebuie să găsim combustibil și trebuie să avem rezervă de a reda încrederea cetățenilor în clasa politică. Avem nevoie de ajustări serioase, avem nevoie de un stat mult mai mic, mai subțire și trebuie să fie o guvernare justă și dreaptă”, a declarat Kelemen Hunor.

El spune că UDMR, la cele două ministere unde va propune miniștrii, va pune experiența, seriozitatea și predictibilitatea în slujba oamenilor, în slujba cetățenilor.

„Sigur că ne așteaptă decizii grele, decizii grele care vor însemna și, între ghilimele, durere, dar dacă există un deziderat, dacă există un scop și dacă se poate arăta că lucrurile se vor așeza într-o normalitate, atunci sunt convins că acest guvern va avea și susținerea cetățenilor și este un lucru important. Pentru acest lucru vom munci în această coaliție”, a mai spus liderul UDMR.

Dominic Fritz: USR va fi un partener onest în coaliţie

Preşedintele USR, Dominic Fritz, a declarat că Uniunea Salvaţi România va fi "un partener onest" în cadrul coaliţiei de guvernare.

El a menţionat că există "unele lucruri" care despart partidele care vor face parte din viitorul guvern, dar că a fost găsit un consens între aceste formaţiuni.

"USR intră în această coaliţie cu speranţa şi voinţa să reclădim încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi să reaprindem ambiţia României de a-şi atinge potenţialul. Este evident că în vremuri normale, probabil, o coaliţie nu ar arăta aşa cum arată astăzi. Ne despart unele lucruri. Dar am găsit un consens. În această criză trebuie să combatem hotărât extremismul în România şi să scoatem această ţară din criză, cu decizii ferme, cu reforme structurale. Alături de premierul Ilie Bolojan, dar şi alături de preşedinte, USR va fi un partener onest, un partener responsabil şi un partener deschis pentru societate în această guvernare", a spus Dominic Fritz, cu ocazia semnării acordului politic cu PSD, PNL, UDMR şi Grupul Parlamentar al Minorităţilor, în vederea formării Guvernului. 

Bolojan: Acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi asigură un Guvern stabil

UPDATE 10:20 Premierul desemnat Ilie Bolojan, preşedintele interimar al PNL, a declarat, luni, că acordul politic pentru formarea coaliţiei PSD, PNL, USR, UDMR şi grupul minorităţilor asigură un Guvern stabil, concentrat pe reformele structurale fudamentale, respectul pentru cetăţeni, consolidarea democraţiei. "Am semnat azi acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale pentru formarea unei coaliţii care să asigure un Guvern stabil, concentrat pe reformele structurale fudamentale, pe performanţă în guvernare, pe dezvoltarea României, respectul faţă de cetăţeni şi consolidarea democraţiei", a afirmat Ilie Bolojan, la o conferinţă de presă comună cu liderii PSD, USR, UDMR şi minorităţi, după semnarea acordului politic.

El a spus că acest acord, alături de programul de guvernare, închide procedurile de formare a noului Guvern în aşa fel încât luni după-amiază să înceapă audierea miniştrilor în comisiile parlamentare, urmată de votul în Parlament.

"Mulţumesc partenerilor de coaliţie pentru că, indiferent de orientările doctrinare, indiferent de conflictele care au fost în trecut, în faţa acestei situaţii dificile pentru România generată de criza bugetară am avut maturitatea şi responsabilitatea să ajungem la un acord politic care să asigure o guvernare stabilă în România", a arătat Bolojan. 

A fost semnat acordul de protocol 

UPDATE 10:16 PNL, PSD, USR şi UDMR şi minorităţi au semnat acordul de protocol de constituire a Coaliţiei de guvernare. Acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi cuprinde la articolul 4 că formaţiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotaţiei în privinţa ocupării funcţiei de prim-ministru, astfel că, pentru perioada iunie 2025 - aprilie 2027 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 - decembrie 2028 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de Coaliţie, va fi desemnat de către PSD.

Formațiunile politice semnatare convin asupra formării Coaliției politice de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025-2028, denumită în continuare Coaliția. Parteneriatul are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea și performanța guvernării, dezvoltarea României și consolidarea democrației.

Măsurile promovate de Coaliție urmăresc refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea și continuarea investițiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, cu menținerea coeziunii și solidarității sociale. Partidele se angajează să promoveze o guvernare responsabilă și eficientă, pentru a construi o societate mai justă și mai echitabilă.

Consultaţi aici acordul politic de guvernare 

UPDATE 10:00 Sorin Grindeanu, Dominic Fritz şi Kelemen Hunor au intrat în biroul lui Ilie Bolojan pentru semnarea acordului de protocol de constituire a Coaliţiei de guvernare. La ora 12 urmează audierile în comisiile de specialitate. Potrivit acrordului, fiecare minister va avea de regulă 2 (doi) secretari de stat, cel mult 4 (patru) secretari de stat la ministerele cu activitate complexă. Totodată, în situația unei remanieri guvernamentale sau în cazurile prevăzute de lege în care un membru al guvernului nu își poate exercita atribuțiile funcției, nominalizarea revine formațiunii politice care a deținut inițial funcția. Prim-ministrul are dreptul să refuze motivat respectiva nominalizare și să solicite o nouă propunere. 

În acord se mai arată că formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 - aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 - decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD.

Mihai Busuioc, propunerea PSD pentru postul de judecător

UPDATE 9:48 Mihai Busuioc este propunerea PSD pentru postul de judecător la Curtea Constituţională. Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar PSD Sorin Grindeanu. Reprezentantul PSD care va ocupa funcţia de secretar general al Guvernului să fie Radu Oprea.

UPDATE 9:00  Biroul Politic Naţional al PSD s-a reunit luni la Palatul Parlamentului, înainte de semnarea protocolului de constituire a coaliţiei de guvernare. Potrivit unor surse politice, printre punctele care se află pe ordinea de zi a BPN se numără desemnarea unui candidat pentru funcţia de judecător la CCR, dar şi numirea unui nou purtător de cuvânt al PSD. Actualul purtător de cuvânt, Florin Manole, va fi ministru al Muncii. 

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că postul de judecător la Curtea Constituţională, care revine social-democraţilor, nu va fi dat la schimb pentru cel de şef la instituţia Avocatul Poporului. Întrebat dacă va da la schimb un loc de judecător la CCR cu cel de şef la Avocatul Poporului, Grindeanu a spus: "Nu". Potrivit surselor Observator, favorit este Mihai Busuioc, omul pus de Liviu Dragnea şef la Curtea de Conturi. 

Cum arată Guvernul Bolojan

Premier: Ilie Bolojan. A fost desemnat premier de preşedintele Nicuşor Dan pentru o perioadă limitată: până în vara anului 2027, când PSD va prelua conducerea Guvernului, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare din 2028. 

Vicepremieri

Vicepremier PSD: Marian Neacşu. A fost unul dintre oamenii de încredere ai fostului premier Marcel Ciolacu. Şi-a păstrat funcţia şi în noul guvern, fiind unul dintre apropiaţii preşedintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu. 

Vicepremier PNL: Cătălin Predoiu. Trecut prin guvernele Tăriceanu, Boc, Orban, Ciucă şi Ciolacu, Cătălin Predoiu va continua ca ministru de Interne, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ilie Bolojan. De altfel, a fost premier interimar după demisia lui Marcel Ciolacu şi preşedinte interimar al PNL cât timp Ilie Bolojan a asigurat tranziţia de la Klaus Iohannis la Nicuşor Dan. 

Vicepremier USR: Ionuţ Moşteanu. Deputat USR la al treilea mandat, Ionuţ Moşteanu a fost unul dintre liderii USR care au cerut ca partidul să-l susţină pe Nicuşor Dan în detrimentul Elenei Lasconi. Va prelua portofoliul Apărării, minister care va lucra îndeaproape cu Administraţia Prezidenţială. 

Vicepremier UDMR: Tanczos Barna. Iniţial, a rămas în afara guvernului, după ce UDMR n-a reuşit să obţină la masa negocierilor nici Ministerul Finanţelor, nici Mediul, domenii de interes pentru Tanczos Barna. A primit în schimb un post de vicepremier fără portofoliu. 

Vicepremier tehnocrat: Dragoş Anastasiu. Numit în guvern la cerinţa premierului Ilie Bolojan, Dragoş Anastasiu va coordona reforma aparatului bugetar. Liderii coaliţiei de guvernare l-au ironizat în şedinţele interne, numindu-l ”Elon Musk de România”, susţin sursele citate. Anastasiu a fost unul dintre consilierii lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, preluat timp de o lună şi de noul şef al statului Nicuşor Dan. 

Lista de miniştri: 

1. Alexandru Nazare - ministru al Finanţelor, PNL. Susţinut la începutul carierei de Anca Boagiu, lider cu influenţă în PDL, Alexandru Nazare revine la Finanţe după o altă experienţă ca ministru în Guvernul Cîţu. În 2021, a fost demis după numai 6 luni, fiind printre miniştrii care s-au opus ca statul să achiziţioneze 120 de milioane de vaccinuri anti-Covid. În prezent, este membru din Consiliul de Administraţie al BNR. 

2. Radu Marinescu - ministrul Justiţiei, PSD. A făcut parte şi din guvernul Ciolacu. A fost susţinut de organizaţia PSD Dolj, condusă de tandemul Lia Olguţa Vasilescu - Claudiu Manda. În primăvara anului viitor, va trebui să negocieze cu preşedintele Nicuşor Dan numirea de procurori-şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT. 

3. Ionuţ Moşteanu - ministrul Apărării, USR. Lider al deputaţilor USR, Moşteanu e la prima experienţă ca ministru. În plus, va ocupa şi funcţia de vicepremier. A fost printre miniştrii doriţi de preşedintele Nicuşor Dan, în condiţiile în care şeful statului este comandatul suprem al Armatei, deci trebuie să lucreze îndeaproape cu MAPN. 

4. Cătălin Predoiu - ministru de Interne, PNL. A fost ministru al Justiţiei în Guvernele Tăriceanu, Boc şi Orban. Din vara anului 2023 ocupă funcţia de ministru de Interne, pe care o va păstra şi în Cabinetul Bolojan. A fost prim-ministru interimar după demisia lui Marcel Ciolacu din fruntea guvernului, dar şi preşedinte interimar al PNL în perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la Cotroceni. 

5. Ciprian Şerban - ministrul Transporturilor, PSD. Fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban a făcut rocada în partid cu Sorin Grindeanu, care va deveni al treilea om în stat. 

6. Alexandru Rogobete - ministrul Sănătăţii, PSD. A fost secretar de stat la Sănătate în mandatul lui Alexandru Rafila, timp de doi ani, între 2023 şi decembrie 2024, când a fost ales deputat pe listele PSD. A fost susţinut pentru funcţie atât de preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, cât şi de preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis. Fostul lider PSD Marcel Ciolacu a încercat să o impună la Sănătate pe Carmen Orban, senator PSD de Buzău şi fost consilier guvernamental în mandatul său de premier. În final, Orban s-a retras din cursa internă. 

7. Oana Ţoiu - ministru de Externe, USR. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul creat de Dacian Cioloş. Ulterior, a ajuns prin fuziune în USR, dar a rămas în partid după demisia lui Cioloş din funcţia de preşedinte al USR. A fost agreată de preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a dorit la Externe un ministru care să nu-i fie ostil. 

8. Daniel David - ministrul Educaţiei, PNL. Susţinut atât de premierul Ilie Bolojan, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan, fostul rector al UBB Cluj va continua ca ministru şi în noul guvern cu scopul de a reforma sistemul de educaţie. 

9. Cseke Attila - ministrul Dezvoltării, UDMR. A ocupat aceeaşi funcţie şi în Guvernul Cîţu, şi în Guvernul Ciolacu, format în decembrie anul trecut. Va gestiona celebrul program Anghel Saligny, dedicat aleşilor locali. 

10. Petre Florin Manole - ministrul Muncii, PSD. Purtător de cuvânt al PSD, Petre Florin Manole a câştigat competiţia internă din partid cu fostul ministru Simona Bucura Oprescu, susţinută de organizaţia Argeş. Manole a mai lucrat în Ministerul Muncii în timpul guvernului Ponta. 

11. Florin Barbu - ministrul Agriculturii, PSD. Unul dintre cei trei miniştri PSD care vor continua şi în noul guvern. Barbu a fost susţinut intens în partid de secretarul general al PSD, Paul Stănescu, care s-a luptat pentru funcţie, prin interpuşi, cu eurodeputatul PSD Mihai Tudose. Fostul premier PSD l-ar fi dorit pe senatorul Sorin Moise la Agricultură, unul dintre oamenii săi de încredere. Aşadar, Paul Stănescu rămâne influent în partid. 

12. Bogdan Ivan - ministrul Energiei, PSD. Trecut pe la Digitalizare şi Economie în guvernele trecute, Bogdan Ivan a fost mutat la Energie, pe fotoliul eliberat de Sebastian Burduja. În partid, a fost susţinut pentru funcţie de preşedintele CJ Bistriţa, Radu Moldovan, şi de liderul PSD Cluj, Vasile Dîncu. 

13. Radu Miruţă -  ministrul Economiei, USR. În decembrie, Miruţă a obţinut al doilea mandat de parlamentar pe lista USR. Acum va bifa prima experienţă ministerială. În partid s-a impus în faţa lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Cîţu. 

14. Dragoş Pîslaru - ministrul Fondurilor Europene, REPER. A fost una dintre suprizele din guvern. Ilie Bolojan a insistat pentru Pîslaru, deşi unii lideri PNL i-au cerut să aleagă un om de partid. Pîslaru a fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloş, apoi a fost eurodeputat ales pe lista USR-PLUS în 2019. Ulterior, a fondat REPER împreună cu Dacian Cioloş, însă partidul nu a reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Dacian Cioloş şi Dragoş Anastasiu au susţinut, în discuţiile cu premierul Ilie Bolojan, ca Dragoş Pîslaru să primească funcţia de ministru al Fondurilor Europene, susţin surse politice pentru News.ro. 

15. Diana Buzoianu - ministrul Mediului, USR. În Parlament, a ocupat funcţia de preşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul fondat de Dacian Cioloş. 

16. Demeter András István - ministrul Culturii, UDMR. În prezent secretar de stat în Ministerul Culturii, Demeter András este unul dintre apropiaţii liderului UDMR Kelemen Hunor. În trecut a ocupat şi funcţia de director al Radioului public. 

Un Guvern de sacrificiu 

Duminică, premierul desemnat, Ilie Bolojan, a vorbit despre necesitatea de a forma cât mai repede un Guvern care ''să treacă cât mai repede posibil la corectarea deficitelor bugetare, la luarea măsurilor de stabilizare a finanţelor ţării, la reforma statului şi la prioritizarea proiectelor de investiţii''. Totodată, Bolojan a anunţat că şi programul de guvernare este aproape finalizat. 

"Suntem în situaţia în care, în urma discuţiilor pe care le-am avut în această perioadă, avem o formă acceptată de protocol de coaliţie, ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile pentru a presupune că la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, am putea avea o majoritate parlamentară formată din patru partide plus parlamentarii minorităţilor naţionale care să susţină formarea şi votarea unui nou Guvern. (...) PNL este conştient de responsabilitatea sa şi de necesitatea de a forma cât mai repede un Guvern care să treacă cât mai repede posibil la corectarea deficitelor bugetare, la luarea măsurilor de stabilizare a finanţelor ţării, la reforma statului şi la prioritizarea proiectelor de investiţii", a spus Bolojan, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.

Documente: ACORD_POLITIC_23..06.2025.pdf

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰