Video Cât de gravă este de fapt situaţia finanţelor publice. Daniel Dăianu explică de ce deficitul "e ca o cangrenă"

Invitat în platoul Observator, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal a explicat declaraţia dură cu privire la faptul că situaţia economică a României este o "cangrenă".

"Eu am mai folosit o exprimare care poate că a surprins, pentru că ducea adânc în istorie, dar şi în istoria mai recentă - o "curbă de sacrificiu". Ce s-a întâmplat acum 12-13 ani a fost o "curbă de sacrificiu", măsuri extraordinar de dure luate de Guvernul condus de Emil Boc", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

"În momentul de faţă, chiar oameni la vârf nu-şi dau seama, şi din partide, poate inclusiv unii oameni din ministerele care au prerogative în domeniul economic, nu-şi dau seama cât de gravă este situaţia finanţelor publice", adaugă Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Vezi și

Guvernul pregăteşte concedieri la stat

Guvernul trebuie să anunţe un pachet de ajustare fiscală de aproape 40 de miliarde de lei. Într-o primă fază vor fi reduse cheltuielile în aparatul de stat.

Primele vizate sunt sporurile: precum cel de antenă, cel de doctorat sau cel de gestionare a fondurilor europene, potrivit surselor Observator. Sunt instituții unde, prin aceste stimulente angajaţii îşi dublează salariul de bază lunar. Statul cheltuie anual aproape 14 miliarde de lei doar pentru sporuri, bonusuri și premii, fără să fie luate în calcul normele de hrană și echipamente sau plata cu ora.

Asta înseamnă nu mai puţin de 7 milioane de euro, zilnic. Sunt luate în calcul şi reduceri de personal. "Sunt autorităţi, instituţii publice cu aparatul supradimensionat. De multe ori am estimat un impact bugetar pentru reducerea de cheltuială şi în final nu a fost o reducere. Întotdeauna am ieşit un model, i-am zis specific românesc, reducem cheltuiala şi vedem creşterea ei", a declarat Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Singurul exemplu pozitiv este la Senat, unde Ilie Bolojan a finalizat tăierea a aproape 150 de posturi. S-a făcut o economie de 3 milioane jumătate de euro pe an. Vizate de noile măsuri sunt şi companiile de stat. "Să tăiem veniturile şi numărul celor care fac parte din consiliile de administraţie şi să rezolvăm problema companiilor de stat alimentare. O parte trebuie să intre în insolvenţă pentru a le redresa economic. Avem nevoie de sprijnul Comisiei Europene pentru a reduce costurile legate de dobânzi care cântăresc foarte mult în deficitul public", spune Victor Negrescu, vicepreşedinte Parlamentul European.

Ce alte măsuri sunt luate în calcul

Statul cheltuie mai mult decât produce. Deficitul bugetar estimat pentru anul acesta este de 9% din PIB. România şi-a asumat o ţintă de 7%. Pentru a aduce rapid bani la buget, sunt luate în calcul şi alte măsuri: creşterea cotei standard de TVA la 21%, chiar 22% şi majorarea impozitului pe venit la cel mult 13%, potrivit surselor Observator.

"Este o aşteptare în pieţele financiare pentru decizii semnificative de politică fiscală, important e să avem o direcţie de reducere a deficitului care să fie considerată viabilă", crede Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR. 

Listarea unor companii de stat la bursă ar putea să aducă sume importante la buget, cel puţin pe hârtie. "Aşa s-a întâmplat de pildă cu vânzarea BCR, dar vânzarea BCR nu a rezolvat problema deficitului structutal atunci când s-a întâmplat. Aceşti bani pot să amelioreze deficitul cash într-un an", a precizat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Specialistul economic al Observator, Iancu Guda, i-a prezentat lui Ilie Bolojan alte soluţii. "Statul are multe active care nu sunt valorificate - terenuri, clădiri care stau în paragină, care pot fi vândute. Statul mai poate să listeze cel puţin 10% din Hidroelectrica, păstrându-şi controlul majoritar. Doar de acolo poate să încaseze minimum 5 miliarde de lei. CEC Bank, Eximbank pot fi perfecţionate prin listarea la bursă, 20-30 la sută din ele", spune Iancu Guda, specialist economic Observator. 

România va primit curând primii bani din PNRR, 1 miliard 300 de milioane de euro, la mai bine de un an de când nu a mai încasat nimic. Cu aceştia vor fi finanţate investiţiile în derulare. "În special pentru autostrada A7, proiectul de infrastructură feroviară Arad-Timişoara-Caransebeş, modernizarea şcolilor, spitale", a precizat Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Aproape 900 de milioane de euro sunt încă blocaţi din cauza numirilor politice în companiile de stat şi neimplementarea reformei pensiilor speciale. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰